Gabi Lunca a facut-o sa planga in hohote pe Elena Ceausescu. Ce i-a cantat regretata artista

Gabi Lunca sa-a stins din viata la varsta de 83 de ani, la Spitalul din Ilfov, dupa ce s-a infectat cu COVID-19. Artista a avut o cariera impresionanta.

Decesul indragitei Gabi Lunca vine dupa un sir de tragedii care a indoliat lumea artistica din Romania. In urma cu exact o saptamana pleca din aceasta lume, tot din cauza COVID-19, Cornelia Catanga. Artista avea avea 63 de ani.

Vineri dimineata Nelu Ploiesteanu a pierdut lupta cu virusul. Artistul, in varsta de 70 de ani, se afla internat la Spitalul Floreasca.

Gabi Lunca a avut o cariera impresionanta

Gabi Lunca a fost invitata special de presedintele Romaniei, Nicolae Ceausescu, sa-i bine dispuna pe guvernantii ce se aflau in vacanta la Comorova, arata Antena 3. Versurile „Un parinte poate creste/7-8 copii sau 10/ Dar 10 copii cu minte nu pot tine un parinte” au facut-o pe Elena Ceausescu sa planga in hohote.

Gabi Lunca (nume real: Elena Gabriela Onoriu, n. 16 octombrie 1938, Varbilau, Prahova, Romania – d. 2 aprilie 2021, Bucuresti, Romania) a fost o cantareata de muzica populara si lautareasca din Romania. Din 1992 a cantat doar muzica religioasa. A fost cetatean de onoare al comunelor Siria (judetul Arad) si Varbilau (judetul Prahova). A fost misionara crestina si filantroapa.

S-a nascut la data de 16 octombrie 1938 in comuna Varbilau, judetul Prahova, intr-o familie cu sase copii. Cand avea doar trei ani si jumatate, mama ei a murit. A fost crescuta de o mama vitrega care se purta foarte urat cu ea. Tatal ei, Dumitru Lunca, a fost violonist in cadrul Orchestrei Armatei din Ploiesti.

Incepe sa cante in anul 1951, alaturi de tatal sau iar dupa 1953 devine solista orchestrei de muzica populara a Clubului Muncitoresc din Baicoi. In 1955 incepe colaborarea cu Ansamblul Folcloric al Clubului 1 Mai, Ploiesti, dirijor fiind in perioada respectiva acordeonistul Sile Ungureanu.

Devine cunoscuta inca de la 17 ani, cand era angajata la Orchestra Flacara Prahovei din Ploiesti. Inca de atunci, artista si-a definit foarte clar genul muzical: muzica oraseneasca lautareasca. Doi ani mai tarziu primeste o telegrama din partea casei de discuri Electrecord, in care este invitata sa inregistreze primul ei album, cu doar patru piese. Melodia de rezistenta a fost „Da-mi drumul nevasta-n casa.”

In perioada 1955 – 1957 are si cateva colaborari si cu Orchestra „Flacara Prahovei” a Filarmonicii din Ploiesti, dirijata de violonistul George Botez (fiul „diseur”-ului si tangoistului interbelic Titi Botez).

In 1955 inregistreaza prima data la Radiodifuziunea Romana, unde debuteaza cu melodia „Pe deasupra casei mele”, acompaniata de Orchestra de muzica populara Radio dirijata de Victor Predescu.

In 1959 este invitata de Ionel Budisteanu sa inregistreze primele trei piese la Electrecord: Am un pom in batatura si M-am jurat ca nu mai beau.

Realizeaza numeroase alte inregistrari la Electrecord in perioada 1960-1965, aparute pe cateva ebonite si doua discuri mici, colaborand cu importanti sefi de orchestra precum Nicu Stanescu, Zisu Georgescu sau Florian Economu.

In 1964 se casatoreste cu acordeonistul Ion Onoriu, alaturi de care incepe sa inregistreze din 1970. In perioada 1965 – 1972 continua sa inregistreze un EP si un LP cu fratii Gore (in 1965, respectiv 1967) si doua LP-uri cu orchestra condusa de violonistul Constantin Mirea, colaborand in aceasta perioada cu instrumentisti de prestigiu ca Nicolae Florian, Nicolae Visan, Nicolae Craciunescu si Marcel Budala.

Incepand cu 1973 practic toate inregistrarile de pana la sfarsitul carierei sunt realizate alaturi de formatia lui Ion Onoriu, orchestra careia se alatura mai tarziu clarinetistul Mieluta Bibescu, trompetistul Costel Vasilescu si tambalistul Toni Iordache.

In 1980 are primul sau concert in strainatate (Israel), urmand alte turnee, semnificative fiind cel din Berlin (1982) si cel din New York (1983).

In 1982, Gabi Lunca a fost invitata de presedintele Romaniei, Nicolae Ceausescu, sa cante pentru membrii guvernului aflati in vacanta la Comorova.[2]

In 1990, organizeaza impreuna cu Ion Onoriu cel mai mare concert de muzica lautareasca urbana (mahala) din istoria Romaniei, pe stadionul Dinamo.

In 1992, alaturi de Ion Onoriu lanseaza primul album de muzica lautareasca-religioasa, prezentand-o in doua turnee, in Paris si Madrid. Din 1993, Gabi Lunca nu a mai cantat decat la slujbele Bisericii Penticostale din Bucuresti, retragandu-se complet de pe scena muzicala lautareasca.

Alaturi de Dona Dumitru Siminica, Romica Puceanu si Victor Gore, Gabi Lunca a apartinut generatiei „clasice” a muzicii lautaresti urbane (mahala). Apartinand celei de-a doua generatii de interpreti ai muzicii de metisaj cultural intre tigani si romani (a treia dupa unii etnomuzicologi), ceea ce o facea pe Gabi Lunca sa straluceasca au fost „vibratourile dulci”.

A fost numita de fani „tiganca de matase” si de critici muzicali „marea doamna” a muzicii lautaresti, iar jurnalista germana Grit Friedrich, specialista in cultura Europei de Est, concluzioneaza: „Vocea de argint a lui Lunca, cantecul sau usor incordat au fost de multe ori copiate, insa nimeni nu a reusit sa o egaleze.“

Abia la finele anilor ’90 inregistrarile de la Electrecord ajung in Marea Britanie si intra in atentia postului de radio BBC, cu albumul „Gabi Lunca – Sounds From A Bygone Age Vol. 5” (Cantece dintr-o alta vreme – n.r.). Aceasta „grande dame” a muzicii lautaresti cucereste scena muzicii world, fiindca interpretarile sale au fost dintotdeauna considerate „iesite din timp.“ In anul 2002 este nominalizata la Premiul The Listeners Award, acordat la categoria World music.

Activitate religioasa

A refuzat cu indarjire sa mai cante melodiile care au facut-o celebra. Desi din anul 1992 cei doi soti s-au hotarat sa cante numai pentru Dumnezeu, in cadrul adunarilor religioase, la evanghelizari si emisiuni Radio-TV crestine, muzica populara si lautareasca pe care au interpretat-o mai bine de 30 de ani, a continuat sa apara pe CD-uri, tv. si internet. Casa de discuri Electrecord a solicitat-o pentru noi inregistrari.

In ultimii aproape 30 de ani a fost misionar si a cantat chiar pentru detinuti, la orfelinate, caminele de batrani, pentru ajutorarea acestora fiind mereu in cautare de sponsori.

 

Similar articles